Educație Sanitară
Primul pas în combaterea bolilor cardio-vasculare este prevenția din partea pacienților bine informați.
Sistemului cardiovascular numit și sistemul circulator, este aparat care permite circulația sângelui în organism pentru a transporta nutrienți, oxigen, dioxid de carbon etc.
Este compus din: inimă și artere, vene și capilere.
Inima este un organ cavitar, care are forma unui con cu vârful îndreptat în jos, iar baza corespunde marilor vase (venele cave, artera pulmonară, aorta). Este un organ muscular cu funcție de pompa cardiacă.
Aceasta are patru camere: atriul drept și stâng (sau urechiușa dreaptă respectiv stângă) cu pereții subțiri – camerele de primire – și ventriculul drept și stâng cu pereții mai groși, care constituie pompa efectivă.
Între cavități există orificii de comunicare și anume: între atriul și ventriculul stâng – valva mitrală, între atriul și ventriculul drept valva tricuspidiană; din ventriculul stâng iese aorta cu valva aortică, iar din ventriculul drept iese artera pulmonară cu valva ei. Buna funcționare a aparatelor valvulare favorizează umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) și propulsarea lui după contracție (sistolă) în marea și mica circulație.
Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic, fără întrerupere, din viața embrionară până la moarte. Automatismul cardiac (Fig. 3) este asigurat de un centru specializat (nodul sinusal situat în atriul drept), de la care pornește stimulul cardiac și de unde este transmis mai departe de nodulul atrioventricular (situat în septul inter-atrial), apoi de fasciculul His (din septul interventricular) și rețeaua Purkinje (din pereții ventriculari) a căror activitate electrică dau undele pozitive și negative pe electrocardiogramă (abreviată EKG).
Mușchiul cardiac este hrănit cu nutrienți și oxigen prin sistemul arterelor coronare. Arterele coronare se împart în artera coronară dreaptă (ACD) și arteră coronară stângă (ACS). La randul ei ACS se ramifică în arteră circumflex și arteră descendentă anterioară. Ambele pleacă din crosa aortică.
Arterele sunt vasele sangvine care duc sângele de la inimă. Ele sunt segmentul circulator cu cea mai mare presiune arterială. Cea mai importantă arteră este cea numită aortă. Arterele sunt de două tipuri: artere sistemice, care duc spre tot corpul și artere pulmonare, care îl duc la plămâni.
Venele sunt vase sanguine care aduc sângele neoxigenat de la organe spre inimă. Circulația sângelui prin vene este mult mai lentă decât în artere. Datorită creșterii diametrului venelor, viteza scurgerii sângelui prin vene crește progresiv de la venule spre venele mari. Concomitent scade presiunea intravenoasă spre venele mari la intrarea în atriul drept.
Sistemul venos al marii circulații se colectează în vena cavă superioară și vena cavă inferioară care se revarsă în atriul drept. Venele circulației mici sunt reprezentate de cele patru vene pulmonare, ce aduc sânge oxigenat de la plămâni și se revarsă în atriul stâng.
Precum s-a menționat mai sus, inima are funcție de pompă, care pompează sânge oxigenat spre organism.
Când acesta se contractă, sângele trece din ventricule în arterele pulmonare, respectiv în aortă, etapa numindu-se sistolă. După contractare, urmează diastola, unde sângele intră în atrii din venele cavă superioară și inferioară și din venele pulmonare, iar apoi în ventricule.
Sistola, numită și marea circulație, reprezintă pomparea sângelui din ventriculul drept în arterele pulmonare și din ventriculul stâng în artera aortă. În această fază presiunea sanguină este cea mai mare (numită tensiune arterială sistolică) și se aud bătăi specifice a inimii.
Diastola, numită și mica circulație, reprezintă trecerea sângelui din venele cave spre atriul drept și din venele pulmonare spre atriul stâng. Din cele 2 atrii sângele trece în cele 2 ventricule. Presiunea sanguină este cea mai scăzută în această fază.
Factorii de risc sunt definiți a fi:
Poate afecta:
În ambele cazuri forma comună de manifestare este durerea, dar prezenţa ei nu este regulă!
ATEROSCLEROZA debutează încă de la 20-25 ani şi evoluează „în tăcere” o perioadă variabilă de timp.
Factorii de risc care pot determina ateroscleroza pot fi:
Neinfluențabili: Vârstă, Sex, Factori ereditari
Influențabili: Hipertensiunea arterială, Hipercolesterolemia, Diabet zaharat, Obezitate, Fumat, Sedentarism
Factorii de protecție